Ăsta mi-s: un rocker bătrân

<iframe width=”560″ height=”315″ src=”https://www.youtube.com/embed/h3Yrhv33Zb8″ frameborder=”0″ allowfullscreen></iframe>

VEM şi ridicolul realităţii

Ce se mai poate face cu lumea asta întoarsă pe dos, mişunând de caricaturi umane cocoţate în jilţurile puterii, de naivi care mai cred în valoare, de gogomani inculţi care dau lecţii şi rezolvări marilor dileme? Castigat ridendo mores, numai prin râs mai poate fi salvată omenirea, doar ironia sarcastică ne mai poate scoate la liman.

Expoziţia de caricatură a lui Victor Eugen Mihai, excelentul album lansat cu acest prilej, printr-un insolit şi încărcat de surprize spectacol-eveniment, realizat cu expresivitate de actorul Matei Bogda

n – şi punctat fulminant şi apoteotic într-un final semnat inconfundabil de Geo Popa – mi-au întărit convingerea că e nevoie de înzestrări speciale ca să reuşeşti să faci ceva unic, să extragi extraordinarul din banal, să impresionezi prin simplitate inteligentă.

vem 1

 

De pe simeza Centrului de cultură “George Apostu” din Bacău, grafismele lui VEM tac cu umor,  ridiculizând metehnele umane, nu neapărat cu hohote stridente de râs, ci îndemnându-ne la meditaţie: oare nu cumva şi despre mine-i vorba în povestea asta? Printre liniile trasate cu fermitate, se distinge o undă de tristeţe generată de melancolia după o lume imposibil de perfectă. Cinicul VEM născoceşte figuri deformate de egoism, zgârcenie, incultură, corupţie, nesimţire, hoţie sau incompetenţă. El comentează grafic viciile societăţii într-o manieră care-i defineşte şi felul propriu de a fi, sclipind ghiduş şi hâtru din penumbra modestiei sale. Ne face cu ochiul de după colţ şi-i îndeamnă pe cei care nu au mintea în colţuri să-i fie complice în ţintuirea la zidul infamiei a metehnelor umane.

 

A fost un vernisaj altfel, un eveniment cu nostime profunzimi, pe care protagoniştii l-au abordat cu o amuzantă seriozitate. Că nimic nu e mai hilar decât realitatea, a dovedit-o şi numerosul public prezent care şi-a afirmat fără ezitare simţul umorului, pozând cu veselie îndărătul unor rame goale, în rol de caricaturi vivante.

vem

ONOR EXCELENŢELOR MAJORE

             În această toamnă, s-au împlinit 21 de ani de când, cu o consecvenţă remarcabilă, Centrul Internaţional de Cultură şi Artă “George Apostu din Bacău organizează ”Simpozionul Naţional de Estetică”. Programul propus de Geo Popa, directorul instituţiei, a cuprins şi de această dată o surprinzătoare serie de manifestări care au atras un public numeros, de la elevi şi studenţi şi până la elita intelectuală a Bacăului. Cu certitudine, întâlnirea anuală a celor mai cunoscute personalităţi din domeniul esteticii, filosofiei şi cercetării din România, a devenit, prin conţinut, tematică şi participare, un reper care-şi merită un loc de cinste în topul dezbaterilor de interes naţional privitoare la trecutul şi evoluţia naţiei române.

         Uvertura oficială a evenimentului a avut loc sub semnul interogativ al unui gând care macină pe mulţi în aceste vremuri teribile: Cine (mai) suntem. Despre trecut, prezent şi viitor, despre români ca naţie şi despre personalitatea şi caracterul românilor ca indivizi, s-a referit, într-o aleasă şi incitantă alocuţiune, admirabilul Cătălin Turliuc, profesor universitar, doctor în istorie  şi cercetător ştiinţific al Institutului “A.D. Xenopol” din Iaşi. Cu o simpatică dezinvoltură, documentat cu argumente irefutabile, Domnia sa a adus în discuţie controversele savanţilor istorici privitoare la dacism, latinism sau slavism şi a combătut teoriile neoprotocroniste contemporane care susţin antecedenţa limbii străvechilor daci faţă de limba cuceritorilor romani.

               A urmat un substanţial “Spectacol al cărţii”, care, în obiceiul casei, a adus în prim-plan noi apariţii editoriale ale scriitorilor băcăuani. Poetul Lucian Vasiliu, directorul Editurii “Junimea” din Iaşi a prezentat cu un umor serios şi tandru, “Terapia cu îngeri”, cea mai recentă carte a lui Ovidiu Genaru, afirmând despre acesta că este “un poet cu stea în frunte”, unic şi original. Cu verva binecunoscută, Adrian Jicu, redactor al Revistei “Ateneu” şi-a asumat apoi dificila partitură a prezentării ultimei apariţii editoriale a profesorului Gheorghe Iorga, care ne conduce prin “Ispitele textului şi demonii interpretării”, cuprinse într-o incitantă culegere de eseuri literare. În volum, vom descoperi “un autor erudit, lucid, un polemist de mare rafinament, un artist, un artist al expunerii ideilor, al valorilor imuabile ale umanităţii”, a asigurat criticul Adrian Jicu. În fine, profesorul Gheorghe Iorga, de astă dată în calitate de sobru referent, a prezentat “Democraţia prin încercări şi erori”, o viziune analitică şi documentată a dr. Octavian Opriş asupra ultimilor două decenii şi jumătate de democraţie a tranziţiei româneşti. Seara a fost pigmentată cu intermezzo-uri armonice cu parfum arămiu de toamnă, susţinute de Trio Syrinx, un grup muzical din care fac parte, de mai bine de 35 de ani Pavel Ionescu, Dorin Gliga si Dorel Baicu, virtuoşi instrumentişti ai Filarmonicii “Mihail Jora” din Bacău.

            În ziua a doua, în Aula Universităţii “George Bacovia”, academicianul Alexandru Boboc, universitarul dr. Marin Aiftincăi şi profesorul universitar dr. Petru Bejan şi-au disputat, cu excursuri libere, ideile despre valoarea şi specificitatea categoriei filosofice de “frumos” în câteva reprize inedite de “Controverse cordiale, iar seara, Filarmonica “Mihail Jora” a oferit participanţilor un excepţional concert din creaţia compozitorului englez Edward William Elgar, dirijat de Roberto Salvalalo (Italia) şi cu participarea violonistei Alda Dizdari (Albania).

         În ultima zi a reuniunii, prestigioşii invitaţi ai Simpozionului au onorat generoasa propunere a conducerii Societăţii de Investiţii Financiare Moldova de a dezvolta “Conexiuni amicale”, la noua Sală de festivităţi “Nicu Enea” a instituţiei, într-un colocviu marcat de interesante schimburi de idei pe teme artistice şi culturale. Seara, după vernisajul expozitiei de imagini şi lansarea albumului “Impermanences”, (apărut sub auspiciile generoase ale instituţiei gazdă) aparţinând buhuşeanului Leonard Răchită, artist român stabilit la Paris, a avut loc festivitatea de decernare a Diplomei de Excelenţă şi Marelui Premiu “George Apostu” – menit programatic să creeze “o punte de trăinicie şi continuitate între nemurirea spirituală a lui George Apostu şi valorile culturale contemporane”.  De peste două decenii, distincţia se înmânează an de an celor mai importante personalităţi ale culturii româneşti. De-alungul timpului, au primit laurii Bacăului Radu Beligan, Ion Caramitru, C.D. Zeletin, Răzvan Theodorescu, Solomon Marcus, Constantin Călin, Ovidiu Bălan sau Eugen Simion – ca să numim doar pe câţiva dintre premiaţi. Onoarea excelenţei a revenit strălucitorului scriitor Ovidiu Genaru – antrenorul spiritual care ne-a învăţat exerciţiile de supravieţuire în vremuri nefaste -,  şi profităm de ocazie să-i salutăm cu afecţiune fiinţa insolită de adolescent de 82 de ani -, şi filosoful Alexandru Boboc, membru titular al Academiei Române, al cărui discurs luminat, metodic, şi nonşalant, presărat cu strălucitoare butade a cucerit asistenţa. Cvartetul “Passione” (Diana, Cristina, Madalina, Violeta), din Bucureşti,  a punctat maiestuos, printr-un rafinat, elegant concert de gală, finalul acestei ediţii a Simpozionului Naţional de Estetică – Bacău 2016.

                A fost un regal de elevaţie spirituală care pune urbea lui Bacovia pe un loc respectabil în ierarhia locurilor din România care produc pepite de spirit la umbra agresiunii vegetaţiei subculturale care ne sufocă epoca.

AMPHITRION sau CUM SE DUCE NAIBII MITUL SOŢIEI CREDINCIOASE (2)

 

horia suru

Horia Suru

Fără nicio îndoială, povestea pusă în scenă de regizorul Horia Suru este unul dintre cele mai interesante evenimente teatrale văzute vredată pe scena băcăuană. Cu generoasă şi inteligentă risipă de imaginaţie, inspiratul director de scenă oferă spectatorului imaginea unei lumi magice, suprarealiste, unde, întocmai ca-n viaţa reală, destinul – întruchipat de o zeitate atotputernică – îşi face mendrele.

El descifrează cea de-a 38-a variantă a tragicomediei lui Jean Giraudoux – în traducerea lui Doru Mareş – apelând la mijloacele unui registru modern, îmbinând, cu subtilităţi metaforice adaptate realităţii contemporane, calităţile actoriceşti ale protagoniştilor, decorul (parcă uşor sufocant) semnat de Sebastian Marin, complicate efecte scenotehnice, dansul şi muzica. Actorii, excelent distribuiţi, acceptă cu o minuţioasă strădanie, dar cu vădită plăcere, provocarea de a juca relatarea vizuală încărcată de subtilităţi metaforice propusă de regizor, dovedind încă o dată, că sub bagheta magică a unui profesionist autentic, trupa băcăuană poate etala resurse surprinzătoare de profunzime, talent şi autenticitate.

Adela Perjoiu
Adela Perjoiu

Remarcabilă în rolul titular, Ana Adelaida Perjoiu dezvăluie energic şi pasional, dar cu subtile trimiteri la vulnerabilitatea fondului senzual feminin, o eroină puternică, de o frumuseţe tulburătoare, suspendată tragic în dilema onoare – pedeapsa divină. În întruchiparea lui Jupiter, bogdan mateiBogdan Matei, într-o evoluţie de formă actoricească din ce în ce mai convingătoare, crează un personaj memorabil, cu volute interpretative surprinzătoare, culminând cu abile acrobaţii. La rândul lui, Ştefan Alexiu, în rolul lui Mercur, insinuantul servitor al lui Zeus, umple scena cu proiecţia unui Iago antic, onctuos şi malefic. Hiperbole simpatice ale corifeilor, Viorel Baltag (Sosia), Florin Zăncescu(Gornistul) şi Ștefan Ionescu (Războinicul), fac, prin jocul lor autopersiflant, din fiecare apariţie la rampă un adevărat regal teatral. Nici rolurile secundare care colorează tabloul unei societăţi în care supranaturalul bulversează relaţiile interumane, nu sunt lăsate la voia întâmplării: Florina Găzdaru transfigurează elegant o Leda resemnată, Corina Goranda în rolul Eclisei, creează un personaj dinamic şi convingător, iar Dumitru Rusu, încarnează conştiincios un Amfitrion a cărui vitejie şi masculinitate se vestejesc în faţa poftelor zeieşti.

O menţiune specială celor două spirite care bântuie magic scena, într-un aranjament coregrafic excepţional semnat de englezoaica Sophie Duncan (creatoare a mişcării artistice pentru celebrul Cirque du Soleil), dar şi pentru echipa tehnică sub conducerea lui Nicu Pascu, impecabil de promptă în manevrele complicatei tehnici de scenă.

Lăudabilă şi iniţiativa Elizei Judeu, proaspăt manager al Teatrului Municipal Bacovia de a roda spectacolul înaintea premierei de joi, 3 noiembrie, într-o repetiţe cu public. Sala a fost plină de adolescenţi de la Liceul Ferdinand cărora le-am simţit interesul pentru o poveste vizuală mustind de vitalitate şi surpriză. N-au sunat telefoane, nu s-au auzit foşnete. A fost linişte şi au fost aplauze. Ceva anormal de normal.

Una peste alta, premiera naţională a Amphitrionului băcăuan – este o reprezentaţie care conferă o nouă identitate mult-discutatului şi mult-iubitului nostru teatru şi constituie speranţa unui pas înainte în reafirmarea actului artistic de calitate.

Amphitrion ’38 de Jean Giraudoux

Regia și adaptarea: Horia Suru

Scenografia: Cristian Marin

Coregrafia: Sophie Duncan

Traducere: Doru Mareş

Asistent regie: Alina Simionescu

Distribuție: Alcmena: Ana Adelaida Perjoiu, Jupiter: Bogdan Matei, Amphitrion: Dumitru Rusu, Mercur: Ștefan Alexiu, Sosia: Viorel Baltag, Gornistul: Florin Zăncescu, Războinicul: Ștefan Ionescu, Leda: Florina Găzdaru, Eclise: Corina Goranda, Ecoul/Vocea cerească: Nela Zare, Hercule/Umbra lui Dumnezeu: Daria Coșa, Umbra Alcmenei: Maria Caba, Umbra lui Amphitrion: Ana Săndulache

Echipa tehnică: Nicu Pașcu (regizor tehnic), Daniel Constantin Bibire (lumini), Cristi Jugaru (sunet), Elena Pătrașcu (perucherie), Olărașu Gabriela (cabiniera), Milică Răducanu (șef producție), Bogdan Adrian (producție) Adrian Vernica (recuziter), Aprofirei Gheorghe, Bilu Ionel, Tinel Cojocariu, Titi Iacob, Dănilă Constantin (mânuitori decor).

CUM SE DUCE NAIBII MITUL SOŢIEI CREDINCIOASE (1)

Cea mai recentă premieră a Teatrului Municipal Bacovia,  pe un text scris în 1928 de Jean Giraudoux, este, de fapt, adaptarea unei legende mitologice în care, şefului din Olimp, Jupiter-Zeus, i se pune pata pe frumoasa regină a Thebei, Alcmena, cu care se hotărăşte să-l procreeze pe Hercules. Numai că, doamna respectivă e fidelă – fidelă, şi e îndrăgostită ca o femeie, profund şi sincer, de propriul ei soţ, nimeni altul decât ospitalierul Amphitrion, şi nu vrea, ce mai, nu vrea şi gata să se lase inseminată de Prea-Măritul. Nu că nu i-ar plăcea, dar principiile de nevastă castă nu-i permit să întineze patul conjugal.

Însă, cu mijloace specific dumnezeieşti, derbedeul de Jupiter, ajutat de şmecherul Mercur, se metamorfozează în husbandul regesc şi o păcăleşte pe frumoasa nevastă. Şi, de-aici, tragedia, când fătuca află că, încercând să tragă pe sfoară destinul imuabil, şi-a trimis singură iubitul în braţele Ledei, o frumoasă – violată cândva de Zeus transformat în lebădă – căreia şi Marin Sorescu i-a dedicat un minunat poem:

Leda trece surâzând

Printre lucruri

Şi se culcă

Cu fiecare.

Gardului i-a născut un copil

Din iederă,

Soarelui i-a născut

O floarea-soarelui.

A făcut dragoste neruşinată

Cu toţi boii,

În frunte cu boul Apis,

Dar, naiba s-o ia,

Nici nu se cunoaşte.

Mare poamă mai e

Şi Leda asta,

De aceea ramâne lumea

Aşa de frumoasă.

 

Buuuun. Dragii moşului, întinată de forţa supremă, doamna Alcmena îi cere lui Jupiter să-i dăruiască uitarea, ca să poată rămâne alături de soţul mult iubit. Ei, aici, vine finalul, care nu-i prea clar: ori cuplul trăieşte fericit cu bastardul semizeu Hercules pân-la adânci bătrâneţi, ori Alcmena şi Amphitrion se sinucid, doborâţi de umilinţă…

Rămâne să decideţi, după ce vedeţi spectacolul de la Bacovia.

 

ANGAJARE DE DIRECTOR la TEATRUL MUNICIPAL BACOVIA

Am asistat la ultimul act al confruntării celor doi aspiranţi – că alţi nebuni nu s-au găsit – la demnitatea de manager al Teatrului Municipal Bacovia din Bacău. După ce am aşteptat cu sufletul la gură, azi dimineaţă, după cinci zile de la depunerea reglementară a cererii la registratura primăriei, mi-a parvenit, prin intermediul unei voci suave, aprobarea organului precum că am acces în sala interviului. Ca simplu cetăţean şi mare iubitor de teatru, nu ca amic al celor doi combatanţi.

M-a surprins punctualitatea organizatorilor. La 12.17, când am ajuns la Sala 101 din subsolul Teatrului, Eliza începuse, de două minute, prezentarea pe scurt a proiectului în faţa onorabilei şi serioasei comisii şi a câtorva cetăţeni. Într-un fel care ei îi vine bine, simplu şi la obiect, dar şi, uneori, teatral, oscilând între ingenuitate şi forţă,  actriţa a răspuns destul de convingător la întrebările juraţilor, chiar şi la cele care conţineau capcane, cum ar fi răspunderea pe care o are directorul instituţiei în cazul în care aprobă o plată fără avizul controlului financiar preventiv. Personal, nu prea agreez ideea teatrului de repertoriu pe care Eliza Judeu a susţinut-o cu tărie, şi pentru faima şi devenirea trupei din Bacău, aş agrea mai mult conceptul de teatru de proiecte. Dar, na, e o părere. Una peste alta, Eliza avut argumente puternice, cu o bază reală, şi în ceea ce priveşte organizarea bugetului, şi a necesităţii înnoirii prin completare cu tineri a trupei de actori, şi a colaborării cu instituţiile de cultură din oraş şi, mai ales, a sensului educativ pe care trebuie să-l conţină implicit actul artistic profesionist…

Nu m-am gândit atunci la ce notă ar merita discursul Elizei Judeu, dar mi-a lăsat o impresie pozitivă, prin atitudinea ei serioasă,
de un realism optimist temperat, încărcată cu un soi de disperată şi emoţionantă speranţă.

Radu Ghelu a intrat furtunos în sală, şi-a aranjat cu grijă vrful de materiale expozitive şi a început cu un soi de captatio benevolentie, cu gestică exagerată şi interpretare bombastică. De la primele vorbe mi-am zis că şi-a propus să apară ca un actor mai deştept decât publicul din sală, decât cel de-afară şi decât tot ce înseamnă fiinţă gânditoare în univers. Din păcate, strădania lui de a se face plăcut comisiei, prin demonstraţii vizuale exagerate şi prin gesturi şi tonuri groase, a fost departe de a-şi atinge scopul. Din juriu au făcut parte şi vreo trei-patru nume grele, de lupi ai teatrului românesc (între care şi celebrul regizor Cristian Hadji-Culea) care, hârşiţi  prin clovneriile rampei şi culiselor au fost nevoiţi să-i pună lui Radu aceeaşi întrebare de două-trei ori, pentru ca să-l aducă pe mon cher la cestiune. Mon cher, însă, nu s-a lăsat până nu s-a lăudat cu sorgintea lui, princiară, de altfel, şi cu vasta şi profunda lui cultură generală, uitând că se află la un interviu care vizează un post de directoraş la un prăpădit de teatru provincial, cu fonduri pe sponci, fără trupă de actori completă şi fără personal tehnic… Ba, ca să dea gata pentru vecie juriul ce-a îndrăznit să-i cântărească capacitatea managerială, chiar i-a şi „mituit” la final pe onorabilii membri cu câte o carte scrisă chiar de el însuşi!  Gest care, cred că a atârnat mult în jos impresia generală, şi aşa destul de penibiluţă a prestaţiei catindatului, pe lângă discursul emfatic, răspunsurile naive şi ezitante la întrebări şi, mai ales, prezenţa sufocantă a demonstraţiilor de inteligenţă şi clarviziune, fără legătură cu realitatea…Radu a făcut un spectacol în care şi-a  interpretat prorpiul rol; un aerian romantic care se visează pragmatic.

Începeeeeeee SALONUL MUZICII FOLK&BLUES – PRIMA ZI – 15 septembrie 2016

 Iaca programul primei zile:

Joi 15 septembrie 2016 orele 16:30
Sala de festivităţi “Nicu Enea” – sediul SIF Moldova, etaj 9 
Alocuţiuni de deschidere:
Sorin Braşoveanu – Preşedintele Consiliului Judeţean Bacău
Cosmin Necula – Primarul Municipiului Bacău
 Val Mănescu – Prezentarea manifestării SALONUL DE TOAMNĂ FOLK BLUES

Viorel Savin – Relansarea albumului Nicu Enea
 Ioan Măric – Expoziţie pictură
Cvartetul „Fagotissimo” al Filarmonicii „Mihail Jora” – Bacău – Recital muzica clasică
Recital folk – Doina Lungoci-Boană
Recital poetic – Dan Petruşcă
Marcel Bălan 
Tibi Ioniţă

 

Ora 19.00 – Grădina VILLA BORGHESE

 

  
Recitaluri
19.00 – Marcel Bălan – Iulian Cîntea – Neica Trandafir – Florin Ţuţuianu
20.00 – Adi Beznă – Cătălin Ungureanu
20.30 – 20.45 – Pagini din Istoria folkului: Ion Moraru
20.45 – 21.00 – Recital poetic : Sorin Poclitaru 

21.00 – 22.30 – Magda Puşcaş

 

22.30 – 23.30 – Ghiţă Danciu – Vali Moldovan 

 Arpad Domokos

 

 

ARGUMENTE pentru SALONUL DE FOLK&BLUES / Ediţia de toamnă 2016

Vocaţia folkului, bluesului şi poeziei în Bacău datează de mai bine de patru decenii. Băcăuanii aflaţi la cea de-a doua tinereţe îşi amintesc şi acum cu nostalgie, sălile pline cu spectatori entuziaşti care, de cele mai multe ori, cântau împreună cu artiştii aflaţi în faţa microfoanelor. Este de neuitat magia spectacolelor de muzică şi poezie susţinute de Cenaclul Artelor, de atmosfera prietenească creată în orele prelungite ale memorabilului spectacol “Jocul” care aduna în sala Casei de cultură, pe scena Teatrului de vară sau pe stadioane, sute şi sute de împătimiţi ai muzicii tinere. Florin Ţuţuianu, Doina Lungoci, Liliana Bejenaru, Florin Olaru, Camelia Ciuchi, Costel Miron, Mirela Atudorei, Costin Ursan, grupul Ad hoc, Puiu Georghiu, Florin Martin, grupul folk Balada din Oneşti, Florin Bejan, Andrei Almasi şi, mereu invitat de onoare, legendarul Gil Ioniţă, au încântat generaţii la rând cu piesele lor pline de sensibilitate, speranţă şi curaj. Acestora li se adăugau recitalurile poetice de mare vibraţie ale unui grup de talentaţi recitatori, laureaţi la toate marile concursuri de interpretare din ţară: Marina şi Dan Ivanovici, Ana Mengoni, Ştefan Severin, Dumitrel şi Nicoleta Grigoraş, Ion Goranda, Iulia Apostol.
Având în vedere tradiţie de peste 40 de ani a spectacolelor de muzică şi poezie în Bacău, precum şi succesul serilor culturale de acest gen organizate ocazional în diferite spaţii publice, Asociaţia CENASPER – Centrul Naţional pentru Sănătate Permanentă îşi propune organizarea unor festivităţi cultural-artistice sub genericul SALONUL MUZICII FOLK&BLUES, în zilele de 15,16, 17 şi 18 septembrie 2016, care să reînvie atmosfera romantică a anilor 80, cu participarea unor cunoscuţi cantautori din teritoriul muzicii de calitate şi a unor interpreţi valoroşi de poezie.
Până în prezent, au confirmat participarea peste 20 de interpreţi din toată ţara, între care amintim pe: Emeric Imre, Marcel Balan, Doina Lungoci Boană, Vali Răcilă, Adrian Sărmăşan, Arpad Domocoş, Magda Puşcaş, Ghiţă Danciu, Adi Beznă, Nicu Apaţeanu, Florin Ţuţuianu, Tibi Ioniţă, Iulian Cântea, Claudiu Ghinea, Marcel Radovici, Nicu Iftimie, Ion Moraru, Neica Trandafir, Cristi Ghinea, Mihai Teleagă & Harmonics, Grupul River.

SALONUL MUZICII FOLK&BLUES are ca scop readucerea în atenţia publicului a valorilor interpretative autentice, a muzicii şi poeziei de calitate şi este menit să creeze o punte spirituală între generaţii. Totodată, în epoca internetului, a manelelor a consumismismului şi a prostului gust, SALONUL DE FOLK&BLUES este un proiect menit să contribuie, prin calitatea manifestărilor şi a participanţilor, la armonizarea climatului social, la augmentarea gradului de cultură, la creşterea interesului pentru problemele sociale şi existenţiale cu care se confruntă o serie de categorii umane defavorizate.
Un aspect important îl constituie latura umanitară a manifestării, deoarece, fondurile provenite din sponsorizări şi donaţii care se vor constitui în beneficii după achitarea cheltuielilor de organizare, vor fi destinate copiilor defavorizaţi, prin achiziţionarea şi distribuirea de rechizite şcolare necesare în noul an şcolar.
Prin caracterul ei dominat de mesaje sociale sincere determinate de preocuparea cantautorilor pentru omul simplu aflat într-o relaţie din ce în ce mai stresantă cu istoria şi nedreptăţile sociale, pentru individul apăsat de problemele vieții cotidiene, manifestarea va atrage atenţia asupra indiferenței în fața problemelor economico-sociale, a violenței şi intoleranței, contribuind la armonizarea climatului social al comunităţii noastre.

Un vis prea îndepărtat?

A trecut un an şi jumătate de când arhitecţii Doru Anghel şi Constantin Volodea Amâiei au pus pe hârtie un vis frumos şi realizabil: un spaţiu urban demn de mileniul trei, dedicat oamenilor, în centrul Bacăului. La ora când a fost supus atenţiei conducerii oraşului, administraţia municipiului a decis că este un proiect prea frumos ca să fie realizat. Deşi, calcule preliminare demonstrau că minunăţia poate fi transpusă în realitate, în doar câteva luni de deranj, cu mai puţin de zece milioane de euro, bani care ar fi putut fi obţinuţi de la Uniunea Europeană.
Realizarea curajoasei investiţii ar fi însemnat, dincolo de câştigul estetic, deblocarea circulaţiei auto în zona Catedralei – Hotel Moldova – Parcul trandafirilor, crearea unui vast spaţiu pietonal – piaţă civică în continuarea Parcului Catedralei, precum şi valorizarea edificiilor din jur.
Supun atenţiei proaspătului primar al Municipiului, Cosmin Necula, precum şi noului preşedinte al Consiliului Judeţean, Sorin Braşoveanu, imaginile pe care băcăuanii ar vrea să le vadă în realitate. Şi este posibil, domnule Preşedinte, domnule Primar!
Cu puţintică voinţă şi niţel curaj!
Măriţi puţin imaginile şi închipuiţi-vă că sub înţeleapta voastră conducere, Bacăul a început să devină oraş european.
Aveţi ocazia să rescrieţi istoria!ZC_GS_aer3 copyZC_GS_aer_3zc_aer_2ZC_1

EDIŢIA A DOUA A FORUMULUI DE ARHITECTURĂ DE LA BACĂU

Cea de-a două ediţie a Forumului zonal de arhitectură şi urbanism MOLDOVA REPER 2030 va avea loc în Bacău, în zilele de 10 şi 12 iunie 2016, în organizarea Filialei Teritoriale Bacău-Neamţ a Ordinului Arhitecţilor din România şi va fi dedicată continuării dezbaterilor referitoare la perspectivele posibile pe temen mediu ale dezvoltării teritoriului Moldovei.
Bunele ecouri ale primei ediţii în rândul arhitecţilor, ale mass media şi ale opinie publice au determinat organizatorii să păstreze structura iniţială a evenimentului, gândit drept o tribună dela care specialiştii să-şi expună viziunea asupra complexei problematici a organizării teritoriale,a căilor de comunicaţie, a stării demografice şi a condiţiilor de mediu specifice acestei zone geografice, considerată la ora actuală unul din polii sărăciei în Europa.
Temele propuse dezbaterii acestei a doua ediţii a Forumului MOLDOVA REPER 2030 vor fi susţinute de personalităţi recunoscute din domeniul arhitecturii şi urbanismului din România,Republica Moldova şi regiunea Cernăuţi-Ucraina care vor analiza posibile soluţii pentru viitorul dezvoltării echilibrate a teritoriului de pe ambele maluri ale Prutului în care trăiesc circa zece milioane de oameni.
Va fi examinat, cu spirit critic şi realist, contextul actual şi vor fi căutate idei şi viziuni constructive şi aplicabile pentru ca zona Moldovei să devină în termen scurt un reper al dezvoltării investiţionale într-un mediu curat, având ca obiectiv alinierea nivelului de trai al populaţiei, al gradului de confort şi al peisajului urban, la standardele regiunilor dezvoltate ale Europei.
Dorim să discutăm proiectele existente la ora actuală şi cum răspund ele dorinţei noastre de a crea urmaşilor condiţii de trai mai bune într-o infrastructură modernă, inteligentă, cu sisteme de transport eficiente şi economice, cu spaţii publice prietenoase, cu o estetică funcţională a clădirilor, demnă de mileniul trei.
Consecvenţi în afirmarea necesităţii implicării factorilor decizionali ai administraţiei locale şi centrale în abordarea unei atitudini percutante în faţa inerţiei, apatiei, mediocrităţii şi prostului gust care afectează peisajul urban şi nivelul de civilizaţie în multe spaţii publice din oraşele noastre, arhitecţi şi urbanişti vor detalia temele din Declaraţiei de la Bacău menită să pună în acţiune concretă formele anchilozate ale birocraţiei şi ale apatiei administrative.
Demersul organizării acestui forum este încă un pas în declanşarea unei emulaţii comune care să genereze şi să pună în practică un contract social între arhitecţi, politicieni, tehnicieni, constructori şi cetăţeni, printr-un tip de atitudine şi acţiune „smart” care poate face în scurt timp din zona estică a Europei un spaţiu dezvoltat armonios cu o înaltă calitate a vieţii.